Inteligența artificială (prescurtată AI și „AI: Artificial Intelligence” pentru vorbitorii de engleză) este tehnologia de a crea programe de calculator sau roboți capabili să îndeplinească sarcini executate de om care solicită înțelegere, raționament, adaptare, ucenicie, organizație și memorie.

Cum să definiți inteligența artificială?

Inteligența artificială este folosită astăzi în mai multe domenii precum:

  • sistemul bancar (sisteme de evaluare a riscurilor legate de acordarea creditului),
  • jocuri sau jocuri video (jocuri de șah pe calculator, de exemplu, cu strategii inteligente),
  • armata (cu dezvoltarea sistemelor autonome precum drone),
  • medicament (cu sisteme de asistență diagnostică),
  • sisteme de recunoaștere vocală sau facială, GPS, smartphone-uri sau chiar mașini (de exemplu, mașini de sine stătătoare Google Cars).

Această tehnică care își propune să îmbunătățească viața bărbaților, și-a făcut debutul în anii 50 și, prin urmare, a continuat să evolueze. De la computerul simplu capabil să efectueze unele calcule, am trecut la drone semi-inteligente autonome.

Inteligența artificială cunoaște o progresie excepțional de rapidă și are spin-off-uri destul de pozitive, deoarece stimulează creativitatea, economisește timp (cu mașina, de exemplu, datorită Bluetooth, puteți cere telefonului dumneavoastră să sune un corespondent acesta din urmă va forma singur numărul.
Acest lucru este benefic și pentru siguranța dvs. în mașină) și optimizează împărtășirea de idei și cunoștințe.

Care sunt provocările AI în 2020?

Scopul inteligenței artificiale este de a reproduce sistemul cognitiv uman pentru a ușura bărbații. O astfel de tehnologie se bazează desigur pe utilizarea algoritmilor avansați.

Dacă AI are un impact asupra vieții noastre de zi cu zi, acesta urmărește, de asemenea, transformarea limitelor rămase între om și mașină. În 2020, trei probleme majore sunt strâns legate de inteligența artificială.

Probleme economice

În 2020, a sosit momentul „platformării” economiei. Companiile încep să caute date digitale prin site-urile lor web. În SUA, GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple, Microsoft) au monopol pe piață. Dar China este, de asemenea, o dimensiune în acest domeniu.

În plus, automatizarea sarcinilor și democratizarea RN-urilor ar putea distruge mai multe locuri de muncă decât creează.

Probleme etice

În zilele noastre, toate aplicațiile interne prezintă riscuri importante în ceea ce privește respectarea vieții private și a datelor cu caracter personal. Cum putem fi siguri că datele utilizatorilor nu vor fi vândute celei mai profitabile companii? Deci, definiția unui statut juridic complet pentru roboți și alte inteligențe artificiale este acum dezbătută.

Probleme tehnologice

AI prezintă, de asemenea, probleme tehnologice, care sunt legate de algoritmii folosiți. De exemplu, se pune problema pirateriei vehiculelor (drone, mașini autonome) sau pierderea controlului unuia sau altuia dintre aceste sisteme. Mai mult, eligibilitatea anumitor algoritmi nu poate fi garantată fără ca instrumentele de verificare să fie puse în aplicare.

Cu titlu indicativ, în cazul algoritmilor folosiți pentru difuzarea de știri pe rețelele sociale sau chiar de reclame personalizate, nimic nu dovedește că informațiile transmise nu sunt false (fake news).

Care sunt limitele inteligenței artificiale?

Inteligența artificială are puterea de a reproduce un comportament inteligent similar cu cel al unui bărbat, dar are și limitări. AI este într-adevăr incapabil să simtă sentimente, să aibă o conștiință (care este mai degrabă biologică și nu materială).

Este imposibil pentru el să se auto-îmbunătățească, să se autocritice sau să se auto-corecteze. Pentru aceasta este nevoie de intervenție umană.

Dezvoltatorii lucrează pentru a face aceste programe mai eficiente sau pur și simplu încearcă să le umanizeze. Acest lucru ar putea duce la derivă, de aici preocuparea unor utilizatori și oameni de știință.

Aceste griji l-au determinat pe Isaac Asimov, un scriitor de ficțiune științifică, să stabilească legi care, conform lui, să limiteze influența mașinilor:

  • (i) Un robot nu poate dăuna unei ființe umane sau, rămânând pasiv, lasă ființa umană expusă pericolului,
  • (ii) Un robot trebuie să se supună ordinelor date de ființele umane, cu excepția cazului în care aceste ordine contrazic prima lege,
  • (iii) Un robot trebuie să-și protejeze existența în măsura în care o astfel de protecție nu intră în conflict cu Prima sau a doua lege.

Ce face cercetarea AI în Franța?

Într-un raport publicat în martie 2020, Oficiul parlamentar pentru evaluarea alegerilor științifice (OPECST) evidențiază rolul diferitelor organisme publice franceze în cercetarea AI. Institutul Național de Cercetare a Informațiilor și Automatizării (UNRIA) pare a fi cea mai implicată organizație în acest domeniu din Franța.

CNRS, CEA și unele universități urmează tendința. Cu toate acestea, potrivit OPECST, comunitatea franceză din jurul inteligenței artificiale nu este suficient de organizată și mai ales vizibilă. S-ar părea că Franța rămâne în urmă în această zonă, în comparație cu China și Statele Unite.

Citiți și:

  • Ce este realitatea virtuală? Ce model să alegi?
  • TV HD: Pentru o calitate mai bună a imaginii
  • Transmiteți conținutul media cu Chromecast

Categorie:

Stil de viață