Ce se poate întâmpla dacă angajatul unei companii comunică cu puțin prea multă insistență pe rețelele de socializare, dacă hrănește observații mutate, de exemplu rasist pe Twitter sau Facebook? Are angajatorul dreptul să-l pedepsească? Și dacă da, sub ce motive? Într-un moment în care este din ce în ce mai dificil să delimităm intimitatea și viața publică, explicăm ce legătură are legătura cu publicarea comentariilor extremiste pe rețelele de socializare și la locul de muncă.
Unde este granița dintre viața privată și cea publică?
Ar trebui să știți că două principii principale sunt în vigoare în orice companie: respectul vieții private a angajaților și libertatea de exprimare a acestora .
Cu toate acestea, libertatea de exprimare are limite. Odată ce au fost făcute observații abuzive, angajatorul poate lua decizia de a pedepsi lucrătorul, mai ales dacă cuvintele utilizate ar putea cauza vătămare companiei . Acestea fiind spuse, este încă necesar ca șeful să poată dovedi că cuvintele angajatului au fost reținute într-un cadru public, și nu într-un cadru privat sau profesional.
Totul depinde de rețeaua socială în care au fost dezvăluite comentariile
Este clar că linia dintre viața privată și cea publică este foarte subțire. Pe Twitter, de exemplu, tweet-urile sunt disponibile pentru toată lumea în mod implicit. Pentru ca un tweet pur privat să fie luat în considerare, prin urmare, ar fi necesar să se modifice în prealabil parametrii contului . Pe Facebook, însă, setările sunt setate pe „Toată lumea”. Acțiunile discursului de ură sunt susceptibile să crească crescendo!
Dar libertatea de exprimare la locul de muncă?
Să recunoaștem. Atunci când un angajat folosește rețelele de socializare pentru a-și exprima opiniile personale, el este rareori pedepsit, chiar dacă observațiile sale incită la ura, care este și o crimă . În teorie, un șef nu poate demite un angajat doar pentru că a comis o infracțiune sau o infracțiune.
De asemenea, chiar dacă sunt în joc observații discriminatorii sau homofobe, angajatul rămâne protejat de acest principiu. Din nou, greu de distins intimitatea și viața publică!
Pentru a rezuma, aceasta este ceea ce prevedea legea pentru exprimarea limbajului abuziv:
- Dacă o conversație are loc în mod privat pe rețelele de socializare, angajatorul nu poate sancționa salariatul,
- Dacă un angajat își insulte angajatorul sau colegul într-un mod public, el poate fi ușor pedepsit,
- Dacă un angajat își exprimă opinii care incită la ură, el poate fi sancționat cu condiția ca angajatorul să dovedească că imaginea companiei a fost deteriorată.
Citiți și:
- Confidențialitate pe Facebook: cum să vă protejați profilul?
- Supravegherea angajaților: ce puteri pentru angajator?
- Telegram: o aplicație secretă și controversată